Aleg câteva cuvinte ca pe nişte sticluţe colorate şi le tot învârt înspre soare până obţin cel mai frumos desen.
Când îl transmit din mână-n mână, să-i bucur şi pe alţii – se poate transfigura. Oricum, iar şi iar mă joc cu acest caleidoscop plin de cuvinte... (Angelina)


duminică, 24 aprilie 2011

Ce-ai semănat cu lacrimi

Ce-ai semănat cu lacrimi
Ai să culeg cântând,
Oricât de lung e drumul
Se va sfârşi-n curând.


Nu plânge, după anii
Ce trec şi nu mai vin,
Fii răbdător în chinuri
Nu-i  cerul tot senin.




Alege din durere
Adâncul ei folos,
Tărie-ţi dă privirea
Răbdării lui Hristos.

Nu piere niciodată
Un bine semănat,
Când mai în lipsă fivei
Tu vei primi ce-ai dat.




Nu pierde adevărul
Mărturisit şi viu,
El nu e niciodată, 
Zădarnic şi târziu.


Nici plânsul rugăciunii,
Nici micul milei dar,
Nici grija dusă.n taină,
Nimic nu-i în zădar.



Ce-ai semănat cu lacrimi
Ai să culegi cântând,
Oricât de lung e drumul
Se va sfârşi-n curând.


Căci orice bob rodeşte,
Şi-n tot cum vine-i rând,
Ce-ai semănat cu lacrimi
Vei secera-n curând






2 comentarii: