Aleg câteva cuvinte ca pe nişte sticluţe colorate şi le tot învârt înspre soare până obţin cel mai frumos desen.
Când îl transmit din mână-n mână, să-i bucur şi pe alţii – se poate transfigura. Oricum, iar şi iar mă joc cu acest caleidoscop plin de cuvinte... (Angelina)


marți, 22 martie 2011

Ochii tai...

Ma pierd in ochii tai... Exista doar o singura lume, cuprinsa in necuprins - privirea ochilor tai...
Simteam cum zbori, plin de farmec si nesat, pe-ale lor aripi fermecate. Numai tu erai langa mine. Ne citeam gandurile, ne auzeam bataile inimii. Si atat de bine ne era... O fi fost o scanteie din vapaia iubirii, intrucat fara privirea ochilor tai as fi ramas o simpla umbra pe perete, ce se transforma indata in nevazut...
Ochii tai ma ademenesc intotdeauna. Ei sunt lumina ce ma atinge fara incetare, licarul ce ma incalzeste mereu si curcubeul care ma infasoara in vis... E fascinatia, posibil, de a distinge vederea ta, cea mai frumoasa dintre toate, care imi trezeste si imi mentine dorinta de A FI...
Oricum, nimic nu e, daca nu exista privirea pe care s-o savurezi, ochii pe care sa-i vezi, sa-i recunosti, sa-i admiri, ademenindu-te...
Am incalzit la focul inimii aceste vise si... ele au prins aripi...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu