Aleg câteva cuvinte ca pe nişte sticluţe colorate şi le tot învârt înspre soare până obţin cel mai frumos desen.
Când îl transmit din mână-n mână, să-i bucur şi pe alţii – se poate transfigura. Oricum, iar şi iar mă joc cu acest caleidoscop plin de cuvinte... (Angelina)


duminică, 9 septembrie 2012

Poezii cu un singur punct…


SCENĂ DE NOAPTE

Dumnezeule cum se topeşte
bucata de zahăr a lunii
în ceaiul cel negru
al nopţii care cade…


SPECIAL

Arta adevărată
îţi dă impresia
că a fost făcută
special pentru tine…



 

DEZECHILIBRU

Mult lemn pentru garduri
şi puţin lemn
pentru viori…


CEI CE SAPĂ

Nu toţi cei care sapă
în jurul tău
vor neapărat să-ţi dăruiască
o fântână cu apă
proaspătă…


RĂU, ORICUM...

Cum mă gândesc la ea,
Cum mi se face rău…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu